Totul despre micromanagement

Ce este micromanagementul

Micromanagementul este o atitudine prin care managerii încearcă să se impună forțat în fața angajaților. Încearcă să le controleze acțiunile, pun din ce în ce mai multă presiune pe ei și creează în mod voluntar sau involuntar situații tensionate. Un astfel de comportament apare mai ales în rândul persoanelor angajate în poziții de middle management, însă nu numai. Aceștia pun prea multă presiune pe angajați, ajung să piardă controlul, apoi se refugiază într-un comportament agresiv față de angajați și de ei înșiși.

Un manager afectat de fenomenul de micromanagement nu are încredere în oameni și acționează doar pentru a-și apăra propriile interese. Este foarte atent la detalii și nu poate să aibă o imagine de ansamblu asupra situației companiei, un aspect esențial pentru un lider. Potrivit consultantului american Harry Chambers, aproximativ 80% dintre manageri au trăsături de micromanager.

În loc să stabilească direcții generale privind un proiect și obiectivele sale, un micromanager monitorizează excesiv fiecare stadiu, le spune angajaților ce să facă, deși poate nu are experiență pe acea zonă și nu poate să delege sarcini. În general, astfel de manageri se concentrează mai mult pe reguli și proceduri în detrimentul performanței, calității muncii și rezultatelor realiste.

Care sunt efectele micromanagementului asupra angajaților

Micromanagementul are numeroase efecte asupra angajaților și organizației în general. Iată care sunt câteva dintre ele:

Diminuarea creativității - micromanagerii sunt perfecționiști, foarte bine organizați și vor să controleze totul. Aceste calități pot deveni slăbiciuni dacă nu sunt bine echilibrate. Din punct de vedere al angajatului, constrângerile regulate afectează negativ creativitatea și inovația. Atunci când fiecare mișcare este controlată, nu există spațiu sau timp pentru autonomie și creativitate. Încetul cu încetul, nu mai au inițiative și nu mai vin cu idei noi.
Lipsa încrederii - pe lângă diminuarea creativității, angajații își pot pierde și încrederea în ei înșiși și în abilitățile lor. Dacă managerul vrea să știe fiecare pas al angajaților, încrederea va avea de suferit. Salariații încep să se întrebe dacă sunt competenți. Iar dacă se consideră capabili, întrebarea următoare este de ce le este pusă la îndoială fiecare acțiune.
Frustrarea și dezamăgirea - angajații vor încrederea managerilor, să își dezvolte abilitățile și să le fie apreciate punctele forte. Însă, într-un mediu de micromanagement, astfel de așteptări nu au răspuns. Echipele se confruntă cu frustrare și dezamăgire. Vor mai mult autonomie, să poată lua inițiativa și să facă greșeli pentru a învăța din ele și a crește.

Iată care sunt, pe scurt, alte efecte ale micromanagementului:

Senzația de eșec personal și profesional;
Senzația că nu sunt prețuiți;
Ruptura legăturii cu firma și cultura organizațională;
Dificultăți în a vedea imaginea de ansamblu;
Diminuarea productivității;
Un mediu de lucru toxic;
Creșterea fenomenului de burnout la nivelul angajaților și al managerilor;
Creșterea fluctuației personalului.

Micromanagement vs macromanagement

Avem deja câteva idei despre ce presupune micromanagementul și ce efecte are el. Ce aduce nou însă fenomenul de macromanagement? Un macromanager poate să facă un pas în spate și să aibă încredere în angajați și în munca lor. Prin comparație, un micromanger trebuie să știe și să monitorizeze fiecare acțiune a angajaților.

Astfel, un macromanager este de preferat unui micromanager. Pe de-o parte, un manager de acest fel permite angajaților să aibă inițiativă și să propună moduri de a-și adapta sarcinile de lucru la abilităților lor. Pe de altă parte, dacă nu este atent, un macromanager poate da atât de multă libertate angajaților încât să se simtă neputincios să intervină când este nevoie. Într-un astfel de caz, salariații se văd nevoiți să se descurce singuri și pot lua decizii care să afecteze negativ compania. Un bun lider va ști să îmbine elementele pozitive ale micromanagementului cu viziunea relaxată a unui macromanager.

Cum să îți dai seama dacă ești o persoană înclinată spre micromanagement

Dacă vrei să îți dai seama dacă faci parte din rândul micromanagerilor, aruncă un ochi pe câteva semne și indicii. Ce face un micromanager:

Refuză să delege sarcini;
Se implică excesiv în munca angajaților;
Descurajează gândirea critică și deciziile independente;
Pune excesiv de multe întrebări;
Se așteaptă la rapoarte foarte detaliate regulat;
Analizează fiecare detaliu în loc să vadă imaginea de ansamblu;
Vrea ca fiecare e-mail din firmă să treacă pe la el;
Schimbă des angajații;
Rareori este mulțumit de rezultate;
Stabilește deadline-uri și obiective nerealiste;
Devine iritat dacă se iau decizii fără implicarea sa;
Descoperă, surprins, că angajații sunt demotivați;
Crede că doar el poate îndeplini o sarcină bine și eficient;
Își asumă și rolul de project manager chiar dacă există deja un angajat cu această titulatură;
Spune angajaților ce și cum să facă, fără a lăsa loc pentru inițiative;
Monitorizează în mod continuu comportamentele și activitățile angajaților;
Își concentrează atenția asupra unor detalii neimportante;
Insistă asupra unor documentări stufoase;
Reface munca unor angajați;
Comunică în afara programului de lucru chiar și atunci când nu există urgențe;
Este nemulțumit că angajații nu au idei noi.

Cum să eviți micromanagementul?

Micromanagementul este des întâlnit la locul de muncă. Totuși, din cauza impactului negativ asupra angajaților, efectele sale nu ar trebui trecute cu vederea. Iată câteva posibile probleme și propuneri de soluții.

Micromanagerii nu știu cum să delege

O problemă majoră este faptul că micromanagerii aleg să realizeze ei înșiși sarcinile unor angajați și nu deleagă parte din muncă echipei.

Treptat, managerul ar trebui să învețe să aibă mai multă încredere în angajați, întâi cu sarcini mai mici și, pe măsură ce aceștia își demonstrează meritele, cu proiecte mari. Rolul managerului este să traseze niște direcții și să stabilească obiective realiste.

Micromanagerul filtrează informațiile

Unii manageri vor să fie unicele persoane care să dețină toate informațiile. Acest lucru duce la o lipsă de comunicare, iar angajații nu pot face sugestii sau veni cu idei.

O soluție este refacerea comunicării cu angajații prin timp dedicat în mod special discuțiilor și folosirea unor instrumente colaborative. Poți folosi astfel de platforme pentru a centraliza informațiile și resursele necesare pentru diverse proiecte. Prin delegare, un bun manager își va crea și timpul necesar pentru o comunicare mai eficientă cu angajații.

Micromanagerul schimbă des angajații

Dacă o echipă de lucru schimbă des angajații pot apărea noi cheltuieli pentru companie cu recrutările frecvente și trainingurile. Așa cum spune un proverb, un angajat nu părăsește o companie, ci un manager. Dacă pleacă frecvent angajații dintr-o echipă, sunt șanse destul de mari ca problema să fie la manager.

Angajații nu mai sunt dispuși să lucreze doar pentru salariu, vor ca locul de muncă să contribuie la calitatea vieții la birou și în afara sa. Își doresc recunoașterea rezultatelor și libertate pentru a putea avea inițiativă.

👉 Spațiile de birouri ONE reprezintă o oportunitate pentru a îmbunătăți relația cu angajații. Acestea respectă conceptul Live/Work/Play, care reunește accesibilitatea la spații de birouri cu zone de relaxare și agrement și spații de locuit, contribuind la crearea de comunități.

De asemenea, pe lângă birouri moderne adaptate nevoilor lor (zone comunitare pentru schimb de idei, spații de coworking și zone de lucru individuale, care favorizează concentrarea), angajații au nevoie de parcuri și alte spații verzi, zone de lounge/dining, spații pentru a practica sport, pentru a se relaxa și pentru a-și reîncărca bateriile. Un manager preocupat de bunăstarea angajaților și de productivitatea la locul de muncă se va concentra pe aceste lucruri.

👉 Îți poți răsplăti angajații oferindu-le One Community Card. Astfel, vor avea acces la discounturi pentru servicii dintre cele mai diverse, de la restaurante la servicii medicale, florării și centre de sport.

Micromanagerul vrea mereu să controleze totul

Un micromanager simte nevoia de control excesiv care poate duce la o mai mare supraveghere a angajaților. Astfel de salariați nu au libertatea de a-și organiza munca.

Un lider ar trebui să își concentreze timpul și energia pe obiective și rezultate și să le ofere angajaților dreptul de a face greșeli. Ar trebui să țină cont de faptul că un business are un rol important in societate nu doar prin profitul pe care îl obține și prin locurile de muncă pe care le creează, ci și prin rolul social și cultural asumat. Ca manager, poți trasa linii bine definite pentru a stabili businessul ca un pion important în schimbările din societate.

Pe scurt, micromanagementul este o formă toxică de a conduce angajații, care poate afecta motivația, productivitatea și starea de bine. La nivelul organizației, scade inovația și crește fluctuația de personal. Pentru a evita astfel de probleme, managerii ar trebui să învețe să delege, să aibă încredere în angajați și să comunice deschis.

Sursa foto: Shutterstock.