Ce este factoringul și cui folosește

O definiție de dicționar pentru factoring este în măsură să clarifice acest instrument financiar util și avantajos pentru companiile stabile, profitabile, care produc sau oferă servicii de calitate. Concret, factoringul este modalitatea prin care facturile aflate înainte de data scadenței sunt vândute unei terțe companii, care plătește valoarea acestora contra unui procent din valoarea acestora, stabilit printr-un contract încheiat între compania care le-a emis și o instituție financiară.

Finanțarea prin factoring este o soluție legală, extrem de simplă, eficientă și mai ales foarte rapidă, care oferă lichiditate imediată prin plata facturilor emise care sunt înainte de scadență. Structura economică care a emis facturile primește contravaloarea lor, fără să-i fie solicitate garanții. În plus, prin acest sistem pot fi administrate, colectate și finanțate facturile, iar opțional, poate fi preluat inclusiv riscul de neplată pentru creanțe. Diferențele decurg din tipul contractului încheiat între părți.

Sistemul oferă suport financiar pentru companiile mici și mijlocii, dar și pentru cele cu cifre mari de afaceri pe diferitele segmente de servicii sau produse pe care acestea le oferă. Facturile cu termen scadent variabile, de la 30 la 90 de zile, sau chiar mai mult, pot fi încasate imediat, înainte de termenul lor scadent. Compania care apelează la serviciul de factoring va avea mereu cashflow, va putea achita la timp propriile facturi sau serviciile care îi sunt furnizate, fiind mereu solvabilă pentru plăți.

Cele mai comune industrii care folosesc servicii de factoring sunt cele din:

  • transporturi;

  • construcţii;

  • companii care lucrează cu instituțiile statului;

  • micii producători;

  • comercianții cu amănuntul;

  • unele tipuri de prestatori de servicii.

Asociația de Factoring România (ARF), înființată în 2011, cuprinde instituții bancare și IFN-uri cu personalitate juridică. ARF face publice periodic date referitoare la evoluția pieței, cifra de afaceri fiind un element care poate caracteriza stabilitatea și evoluția economică.

Conform ARF, la mijlocul anului 2023 diferitele tipuri de creanțe, gestionate de operatorii din piață se ridicau la aproximativ 7,85 miliarde euro, în creștere cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului 2022, din care operațiunile de factoring intern au reprezentat 6,78 miliarde de euro, un plus de 34% față de anul 2021.

Datele sunt o dovadă suplimentară a eficienței și rentabilității acestui instrument financiar practic și accesibil, caracterizat prin flexibilitate și adaptabil la nevoile celor care-l utilizează.

👉 Un business de succes reușește să se dezvolte pe multiple planuri, unul dintre ele fiind consacrat bunăstării angajaților. Dezvoltarile de birouri One oferă un standard ridicat și pot reprezenta investiții profitabile care să susțină progresul afacerii.

Contractul de factoring

Contractul de factoring este reglementat prin dispoziții din Codul Civil. Factoringul ca operațiune comercială a fost inclus în legislație printr-o Ordonanță de Urgență în 1997, scopul fiind acela de a reduce blocajul financiar și pierderile provocate de acesta.

Reglementat prin Convenţia Naţiunilor Unite privind cesiunea de creanţă în comerţul internaţional de la New York din 2001, contractul de factoring este cel încheiat între o parte, denumită aderent, furnizoare de mărfuri sau prestatoare de servicii, şi o societate bancară sau o instituţie financiară specializată, denumită factor. Cea din urmă oferă finanțarea, urmărește creanțele și protejează față de riscul de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare, creanţele rezultate din vânzarea bunurilor sau serviciilor prestate.

Pot fi valorificate prin factoring doar creanțele lichide. Nu fac obiectul unui astfel de contract creanţele civile, administrative, cele rezultate din gestiunea de afaceri, restituirea unor plăți sau din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie.

Principalele caracteristici care definesc un contract de factoring sunt:

  • consensualitatea și lipsa unui caracter predefinit;

  • impunerea de obligații ambelor părți semnatare, atât în ceea ce privește beneficiile, cât și pierderile, respectiv aderentul obţine finanţare – contractul are caracter

  • sinalagmatic, pentru că factorul încasează o sumă mai mare de la terţ decât cea pe care a plătit-o anterior aderentului (diferențele se pot calcula procentual sau în sumă fixă, pe tranșe de valori și sunt stabilite ca atare, explicit, în contract);

  • comutativitate, pentru că fiecare parte a contractului își cunoaște și își respectă obligaţiile;

  • caracterul aleatoriu atunci când factoringul este fără regres, situație în care factorul suportă riscul insolvabilităţii terţului către care a fost emisă factura de către aderent;

    executarea succesivă, pentru că raporturile specifice se derulează în timp;

  • clauzele stabilite de către factor sunt impuse aderentului prin contracte-tip, posibilitatea acestuia de a negocia fiind minimă.

Contractul între părți are o serie de clauze specifice care fac diferența dintre acesta și cesiunea de creanță. Cele două tipuri de contracte sunt diferite fundamental, prin faptul că cel de factoring este exclusiv între persoane juridice, în timp ce un contract de cesiune de creanțe se poate încheia și cu participarea persoanelor fizice.

Încetarea contractului

Părţile contractante stabilesc situațiile și clauzele încetării contractului, inclusiv conţinutul şi condiţiile operării rezilierii convenţionale a factoringului. Contractul de factoring respectă regulile obligaţiilor comerciale privitoare la încetarea acestora.

👉 Alege One Herastrau Office pentru a oferi bunăstare angajaților tăi, ceea ce le va crește performanțele și productivitatea și implicit va spori satisfacția clienților pentru care lucrezi.

Factoring cu regres și fără regres

Ce înseamnă factoring cu regres și fără regres

Părțile au libertatea de a alege forma de contract pe care o doresc, în limitele largi ale cadrului legal care-l reglementează. Îți explicăm mai jos ce înseamnă factoring cu regres și fără regres, dar și ce este reverse factoring, precum și avantajele și dezavantajele sistemelor.

Tipuri de factoring

Sunt trei forme principale de factoring, dar primele două sunt cele mai frecvent folosite, deseori simultan între aceleași părți, pe categorii diferite de produse și servicii, astfel încât să servească cu maximum de eficiență și adaptabilitate intereselor economice ale ambelor părți.

Scontarea facturilor se poate face prin:

  • factoring cu regres, care mai este cunoscut și sub numele de scontare cu recurs, este contractul în care riscul insolvabilităţii sau al refuzului de plată a creanţelor de către debitorul cedat este suportat de către aderent, dacă terța persoană nu a realizat plata la scadență.

  • factoring fără regres sau scontare fără recurs caracterizează dobândirea de către factor a creanţelor transferate cu tot cu riscul de neplată sau al insolvabilităţii debitorului cedat, iar în cazul refuzului de plată al facturilor, ori al insolvenței, factorul nu se mai poate îndrepta împotriva aderentului pentru recuperarea sumelor plătite anterior acestuia cu titlul de preţ al facturilor.

  • factoring la scadență, în care factorul plătește creanţele cesionate numai la scadenţa reală a acestora, nu în avans, și poate fi asociat cu regres sau fără regres.

Avantajele și dezavantajele sistemului

Factoringul se potrivește bine cu afacerile eficiente cu un rulaj mare financiar și susține activitatea, dar poate duce la îndatorare.

Avantaje majore care fac sistemul să funcționeze sunt:

  • nu necesită garanții, ceea ce-l fac foarte util întreprinderilor mici și medii;

  • comisioanele sunt mici;

  • permite companiilor să acceseze numerar rapid pentru mai multe scopuri;

  • pot acoperi orice cheltuială de afaceri, de la cumpărarea de inventar nou până la plata facturilor de utilități;

  • susține extinderea și investițiile;

  • este mai eficient decât împrumutul bancar;

  • eficientizează urmărirea facturilor;

  • urmărește colectarea plăților - la factoringul cu regres;

  • este util companiilor care generează multe facturi cu valoare mică sau medie.

Dezavantajele sistemului sunt:

  • nu este o soluție ideală pentru companiile care generează puține facturi cu valoare mare și foarte mare;

  • poate genera datorii neperformante pentru factor sau aderent în funcție de tipul de scontare ales;

  • poate deteriora relațiile cu clienții, mai ales la factoringul fără regres, când factorul poate deveni insistent pentru recuperarea creanțelor;

  • factorul adoptă mereu măsuri care să-l protejeze de pierderi, care vor fi transferate debitorului, furnizorilor sau aderentului, în funcție de tipul contractului dintre părți.

Reverse factoring. Definiție și avantaje

Reverse factoring funcționează pe exact aceleași principii ca și cele precedente, cu singura mare și importantă diferență că se adresează debitorului. Contractul de factoring se semnează cu furnizorul, dar în același timp se va încheia un contract de reverse factoring cu debitorul.

Soluția de finanțare este disponibilă celui care are facturi de plată și are ca scop să-l ajute pe debitor să plătească rapid, fără întârziere, facturile, urmând ca acesta să achite facturile către factor la momentul în care sunt încasate cu un cost suplimentar stabilit prin contractul de reverse factoring.

Serviciul poate oferi condiții preferențiale de cost și operaționale, cu scopul ca furnizorii debitorului să obțină cash imediat după emiterea facturii. Sunt acceptate facturile care sunt încă în termen și au o scadență de până la 120 de zile de la emitere.

👉 O organizație de succes reușește să stabilească conexiunile necesare între munca in echipa și cea individuală. Ține cont de ambele elemente constitutive ale unui business pentru a face performanță și a te menține în top.

Cum funcționează

Facturile emise de furnizor sunt achitate de factor înainte sau la data scadentă, pentru o taxă de finanțare. Ulterior valoarea este achitată de debitor. Există și posibilitatea ca facturile să fie vândute către terți, de instituția bancară, care la rândul ei poate face factoring. Strategia și modalitatea de lucru se adaptează în funcție de situație, de tipul facturilor și de potența financiară a debitorului care folosește sistemul de revers factoring.

Scopul este acela ca rulajul financiar să nu fie afectat de întreruperi de plată, instituția bancară sau IFN-ul care are poziția de factor fiind intermediar care menține circuitul financiar între furnizorii debitorului față de care este încheiat un contract de reverse factoring.

Care sunt beneficiile și dezavantajele

Avantajele pentru furnizori se reflectă în îmbunătățirea capitalului de lucru și menținerea unei relații active și eficiente cu debitorul. Gestionarea facturilor este eficientă și există transparență imediată a plăților efectuate.

Sistemul oferă posibilitatea furnizorului să vândă facturile aprobate pentru plata anticipată în schimbul unei mici taxe de finanțare, ceea ce alimentează propriul flux de numerar și întreține lanțul de aprovizionare propriu.

Debitorul are posibilitatea de a negocia termeni, condiții de plată, livrare și altele, mai bune cu propriii furnizori, ceea ce poate contribui la creșterea ratingului și credibilității respectivei activității economice, şi totodată previne blocajul financiar.

Cel mai mare dezavantaj al factoringului invers este că furnizorul trebuie să lucreze cu factorul selectat de cumpărător și în condițiile negociate între cumpărător și factor. Furnizorul nu poate influența selecția sau condițiile acestui aranjament financiar.

În concluzie, acest instrument financiar funcționează ca un accelerator al relațiilor comerciale, având elemente specifice pentru fiecare dintre părțile implicate într-o activitate economică, indiferent dacă este vorba despre bunuri sau servicii.

Surse foto: shutterstock, shutterstock.