Ce stiluri arhitecturale putem descoperi în București

Neoclasicismul

Descris cel mai bine de termeni ca simplitate, simetrie și sobrietate, stilul arhitectural neoclasic e dominat de influențe ale arhitecturii clasice din Grecia și Roma antică. Un element definitoriu al acestuia sunt coloanele (ionice, dorice și corintice), fiind ușor de recunoscut chiar și de privitorii nespecializați. În București, o clădire reprezentativă a acestui stil (și care îmbină totodată elemente ale stilului eclectic) este Ateneul Român, proiectat de Paul Louis Albert Galeron și inaugurat în 1888. Un alt monument celebru aparținând stilului neoclasic este Palatul Poștelor, cu ale sale coloane dorice, finalizat în 1900, și care în prezent găzduiește Muzeul Național de Istorie a României.

Stilul neoromânesc

Pionier al stilului neoromânesc, numit adesea și neobrâncovenesc, este arhitectul Ion Mincu, curentul fiind preluat și de alte nume mari ca Ion N. Socolescu, Grigore Cerchez și Petre Antonescu. Arhitectura neoromânească conține elemente reinterpretate ale stilului brâncovenesc, din sfera tradițională, bogat ornamentate cu decorațiuni, culori, sculpturi ale stâlpilor folosiți în casele cu pridvor – un alt element cheie, și nu numai. În București, reprezentative pentru acest stil sunt Casa Lahovari, Școala Centrală și Casa Doina, cunoscută în trecut drept Bufetul de la șosea (Ion Mincu), Casa Oprea Soare (Petre Antonescu), Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” sau Vila cu Clopoței, cum mai este numit (Cristofi Cerchez) și Muzeul Țăranului Român (Nicolae Ghicha-Budești). Cât despre stilul brâncovenesc, unul dintre cele mai frumoase monumente ale Capitalei în care acesta se oglindește este biserica Stavropoleos, care are în spate nu un arhitect celebru (deși Ion Mincu i-a adus îmbunătățiri), ci un preot – pe Ioanichie Stratonikea.

Eclectismul

Stilul eclectic reprezintă un amalgam de influențe ale altor stiluri arhitecturale, redând o viziune flexibilă și complexă. Una dintre modalitățile prin care adepții eclectismului îl integrau în planurile lor era modificarea schițelor unor proiecte deja construite prin adăugarea de materiale și tehnici moderne. Printre clădirile-monument din Capitală care se înscriu în eclectism sau conțin elemente ale acestui stil se numără Palatul Băncii Naționale, care și-a deschis porțile în 1885, fiind proiectat de arhitecții Cassien Bernard și Albert Galleron, și Palatul CEC, care îl are în spate pe arhitectul Paul Gottereau și a fost inaugurat în 1900.

Beaux-Arts

În Beaux-Arts întâlnim sculpturi, ferestre și uși arcuite, linii simetrice, mozaicuri, basoreliefuri și picturi murale, corniște, decorațiuni sprijinite pe console și alte asemenea. O construcție reprezentativă din Capitală, în cadrul căreia regăsim nu doar elemente din Beaux-Arts, ci și o serie de încăperi amenajate în stil neorococo, este Palatul Cantacuziono, un proiect al arhitectului Ion D. Berindey, în care astăzi funcționează Muzeul George Enescu. O altă clădire care aparține aceluiași stil, proiectată de același arhitect, este Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Art Nouveau

În acest stil arhitectural sunt folosite adesea formele asimetrice sau curbate și elemente de impact ca mozaicul și vitraliile, iar printre materialele uilizate se numără sticla și fierul forjat. Exemple de clădiri bucureștene în care se regăsesc elemente ale acestui curent sunt Casa Macca, proiectată de John-Elisee Berthet și Casa Artelor Dinu Lipatti, una dintre lucrările de început ale arhitectului Petre Antonescu.

Noile stiluri arhitecturale

Printre stilurile arhitecturale care au prins avânt în ultimele decenii se numără bauhaus, modernismul, postmodernismul și arhitectura futuristă. Întâlnim, în cadrul acestora, cu unele variații, liniile drepte, urmarea formelor geometrice de bază, accentul pe spațiu și funcționalitate, integrarea materialelor sustenabile, folosirea sticlei, a oțelului și betonului și accentul pe designuri funcționale. Din rândul clădirilor bucureștene cu arhitectură contemporană, o construcție reprezentativă, întinsă pe o suprafață de 1.200 de metri pătrați, este Muzeul de Artă Contemporană, primul muzeu privat de artă inaugurat în România în ultimul secol. Tot aici mai putem enumera dezvoltările din portofoliul One United Properties, în care întâlnim, reunite, sustenabilitatea, tehnologia și un design premium, dar și mallurile care împânzesc orașul, alături de numeroase alte clădiri rezidențiale și de birouri.

Pentru realizarea acestui articol au fost folosite informații disponibile pe platformele fundatiacaleavictoriei.ro, casaartelordinulipatti.ro, mare.ro și wikipedia.org. Credit foto: Mihai Petre.