Povestea cartierului Băneasa

Cunoscut inițial sub numele de satul Cârstănești, aflat, în secolul al XVII-lea, sub administrația unui ban (dregător) pe nume Mareș, cartierul poartă numele soției acestuia, care avea apelativul de băneasă. Tot ea a fost și cea care a extins moșia după moartea lui Mareș. Un secol mai târziu, aceasta avea să devină proprietatea lui Ștefan Văcărescu, al cărui fiu, poetul și istoricul Ienăchiță Văcărescu, va ridica în Băneasa un conac, între timp distrus, și o biserică, Sfântul Nicolae, care se află încă în funcțiune. Tot aici a fost demarată în apropierea Gării Regale din zilele noastre și construcția unui palat, la dorința domnitorului Țării Românești, Gheorghe Bibescu, însă revoluția din 1848 a stopat lucrările. Ulterior, cea care a primit frâiele moșiei a fost Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac.

Un moment istoric legat de acest cartier a avut loc pe 10 mai 1866, când viitorului rege Carol I, cu prilejul intrării în Capitală, i-a fost înmânată aici cheia orașului. Un alt reper important, și anume transformarea administrativă a satului Cârstănești, devenit Băneasa, și cunoscut pentru producția și comercializarea lactatelor, în comună, a avut loc în anii interbelici.
Tot în cartierul Băneasa, pe terenul hipodromului proiectat de Ion D. Berindey și desființat odată cu instaurarea regimului comunist, au fost efectuate în 1909, de către aviatorul francez Louis Blériot, primele zboruri. La trei ani distanță, a luat naștere o școală de pilotaj și piloți militari, înființată de Liga Aeriană Română, care îl avea la conducere pe principele George Valentin Bibescu. Ulterior, după ce aerodromul va fi transformat în aeroport, vor fi inaugurate o instituție similară, destinată civililor, precum și Aeroclubul Regal Român.

Lucările la clădirea nouă a aerogării Băneasa au fost începute în 1947 și au durat cinci ani, construcția luând forma unei elice cu trei pale. Din 12 mai 2007, aeroportul Aurel Vlaicu – Băneasa face parte din Compania Națională „Aeroporturi București", în urma fuziunii cu societatea care administra aeroportul Henri Coandă din Otopeni. De-a lungul timpului, au fost primite pe acest aeroport numeroase personalități, de la politicieni la artiști, printre care Papa Ioan Paul al II-lea, Prințul Albert al II-lea de Monaco, Bill Gates și Madonna.

Tot la capitolul „transporturi”, în Băneasa a fost deschisă una dintre gările orașului, inaugurată în toamna anului 1886. Familia Regală a României a folosit-o în multe momente importante: aici a fost adus trupul regelui Carol I de la Sinaia, în 1914, și tot aici au coborât membrii Familiei Regale pe 1 decembrie 1918, continuându-și călare intrarea triumfală în Capitală. Gara a fost folosită și cu prilejul întoarcerii regelui Ferdinand de la ceremonia de încoronare susținută la Alba Iulia. Dată fiind întrebuințarea sa de către conducătorii țării, în 1936 va fi construită o nouă gară regală, Mogoșoaia (redenumită Băneasa în 1940), în paralel cu cea de la Sinaia. În timpul regimului comunist, aceasta a servit ca gară de protocol. În prezent e folosită ocazional.

Unul dintre cele mai cunoscute obiective ale cartierului este Fântâna Miorița, amplasată în proximitatea Muzeului de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici". Monumentul istoric poartă semnătura arhitectului Octav Doicescu, în timp ce bucățile de mozaic alb și negru, folosite la alcătuirea decorațiunilor care transpun în imagini balada Miorița, au fost realizate de artista Miliția Petrașcu. Realizat din granit de Dobrogea, monumentul are 16 metri lungime, 0,6 metri lățime și 3,2 metri înălțime și a fost inaugurat în 1936, în timpul unei expoziții.

Pentru realizarea acestui articol au fost folosite informații disponibile pe platformele adevarul.ro, historia.ro și wikipedia.org. Credit foto: Munteanu Anca, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons.