Oborul, punct cheie în comerțul bucureștean

La origini, numele cartierului Obor se leagă invariabil de piața omonimă. Pe vremuri, aceasta era cunoscută ca Târgul de Afară, denumire adoptată în 1786, odată cu mutarea Oborului la marginea orașului, la porunca domnitorului Nicolae Mavrogheni. Anterior, cunoscuta piață funcționa în zona Batiștei, iar decizia de a o muta a fost luată pentru a minimiza riscul de contractare a diverselor boli de către locuitori, dat fiind faptul că era și unul dintre principalele locuri de tăiere a animalelor. În 1830 piața se va așeza definitiv în locația actuală, preluând numele de Târgul Moșilor, prin unirea cu Moșii, o altă zonă populară a orașului.

Anul 1853 este marcat de construirea primei mori cu aburi din țară, Moara lui Assan, amplasată între Obor și Lizeanu. Aceasta a fost naționalizată în 1948, iar în anii ’90 și-a încetat activitatea. Ulterior, clădirile au fost vandalizate, trecând apoi și printr-un incendiu major, în 2008, urmat de o prăbușire a tavanului, în 2012. În prezent este pe lista monumentelor istorice, dar se află într-o stare avansată de degradare.

Cu toate că istoria Oborului este una a evoluției, aceasta a avut și o etapă întunecată deoarece, o vreme, piața era folosită și ca loc de execuție a celor condamnați la spânzurătoare. Obiceiul a fost abrogat în 1823 la porunca domnitorului Grigore Ghica, iar spânzurătoarea a fost dărâmată în 1870. La șapte ani distanță, pentru a șterge definitiv această amprentă a trecutului, comercianții au decis săparea unei fântâni și ridicarea unui monument din piatră, numit „Crucea negustorilor”, aflat astăzi în fața clădirii primăriei de sector.

Secolul 20 avea să aducă o etapă de dezvoltare, deoarece Oborul nu mai era cunoscut doar ca loc de vânzare a animalelor, o paletă largă de negustori din alte categorii, de la fotografi la berari, deschizându-și aici mici afaceri.

Un moment reprezentativ în istoria cartierului are loc în 1936, când sunt demarate lucrările de construcție ale Halelor centrale Obor, după doi ani fiind pusă în funcțiune și piața agroalimentară din vecinătate. Proiectul halelor a fost realizat de arhitecții Dan Iovănescu, Ion Fonescu și Octav Doicescu, cel din urmă fiind înlocuit, în urma demisiei, de către arhitectul Horia Creangă, care a colaborat și cu Haralam Georgescu. Clădirea a fost ridicată în stil modernist, având o structură de oțel sudat învelit cu beton, și a fost inaugurată în 1950.

O bornă importantă a fost atinsă și în 1975, anul deschiderii centrului comercial Bucur Obor, dispus pe trei niveluri, cu o suprafață închiriabilă de aproximativ 26.000 de metri pătrați. La patru ani distanță, odată cu finalizarea construcției pasajului Obor, a fost inaugurată și o stație subterană de tramvai, reconfigurată, în 1989, ca stație de metrou.
Alte momente cheie sunt reprezentate de anul 1997, când centrul comercial Bucur Obor a fost listat la Bursa de Valori București, și de anul 2021, când dezvoltatorul One United Properties a achiziționat indirect un pachet majoritar de acțiuni (54,4%) din capitalul companiei.

În 2010, printr-un parteneriat public-privat, pe locul pieței Obor a fost ridicată o clădire pe patru niveluri (un subsol destinat parcării, parterul – care găzduiește piața agroalimentară, și două etaje pentru spații comerciale).

Cartierul Obor include și parcul cu același nume, care găzduiește o statuie a voievodului Ștefan cel Mare, inaugurată în toamna anului 2018.

Pentru realizarea acestui articol au fost folosite informații disponibile pe platformele zf.ro, b365.ro și wikipedia.org. Credit foto BUTURCA, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons.