Istoria Halei Ford din București

Istoria Halei Ford din București

Cu un început glorios, care a marcat un moment decisiv în economia acestei părți de continent, hala Ford a rămas în istoria Bucureștiului drept una dintre clădirile emblematice ale orașului. Schimbările prin care țara a trecut de-a lungul secolului trecut și-au pus însă amprenta asupra imobilului istoric.

Care e povestea sa și cum se va rescrie de acum înainte?

Istoria Halei Ford își are începuturile în anul 1935, într-o perioadă în care România trecea printr-o perioadă de industrializare intensă. Prima piatră de temelie va fi pusă cu prilejul propunerii trimise de producătorul auto către Ministerul Industriei și Comerțului, în care prezenta un proiect de ridicare a unei uzine de montaj pe Calea Floreasca. A fost prima astfel de inițiativă a companiei în regiunea est-europeană și s-a transformat în cea mai importantă fabrică a Bucureștiului.

Proiectul i-a fost încredințat arhitectului american Albert Khan, pe lista de priorități aflându-se sistemul de iluminare, ventilația corespunzătoare, compartimentarea inteligentă a spațiului interior, precum și eficientizarea timpului de producție. Stilul arhitectural adoptat a fost cel industrial, deviza lui Kahn axându-se, de altfel, pe maximizarea operațiunilor, fără a apela la cheltuieli inutile.

Cel care s-a ocupat de achiziționarea terenului necesar a fost însuși fondatorul companiei, Henry Ford. Echipa inițială a fabricii număra 100 de angajați, iar capacitatea anuală era de circa 2.500 de automobile. Lucrurile au urmat un făgaș firesc până la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial, în timpul căruia, odată cu sistarea importurilor din Statele Unite, statul a cerut ca uzina să deservească armata română. În 1948, după ce țara a intrat sub ocupație sovietică, fabrica Ford și-a închis porțile. Când activitatea acesteia a fost reluată, liniile de producție au fost dedicate aparaturii de automatizări ale firmei Automatica. Deși, în timp, au fost construite noi hale, cea originală a scăpat de demolare, fiind încă în picioare, în ciuda faptului că în timpul regimului comunism a fost abandonată.

Zidurile care adăposteau cândva sute de mâini harnice sunt astăzi în paragină, transformând vechea uzină într-un loc încărcat de nostalgie. One United Properties și-a propus să schimbe însă acest lucru, ca parte a unei inițiative mai ample de regenerare a patrimoniului cultural al orașului. Prin acest proiect ambițios mai multe clădiri istorice din Capitală, precum casa Braikoff (care prinde din nou viață într-o viziune contemporană, sub numele One Athénée), vor beneficia de lucrări de consolidare și restaurare, înainte de a fi redate comunității. Astfel, fosta fabrică, achiziționată de către One United Properties de la Auchan România, va fi transformată într-un spațiu modern de retail, în incinta căruia vor fi amenajate atât magazine high-end cât și restaurante cu terase spațioase.

Cartierul Floreasca, care adăpostește și uzina Ford, a beneficiat la rândul său de atenția dezvoltatorului, care a direcționat investiții masive în revitalizarea acestei zone în care locuitorii orașului și turiștii, deopotrivă, se pot bucura de oaze verzi, precum lacul și parcul Floreasca. Inițiativa a fost încununată de inaugurarea ansamblului sustenabil mixt One Floreasca City, în cadrul căruia a fost proiectată o componentă rezidențială – One Mircea Eliade și o componentă office – One Tower. Ambele au fost dotate cu facilități premium, urmează un design contemporan și beneficiază totodată de o zonă comercială comună, alături de numeroase cafenele și restaurante, oferind astfel experiența completă și autentică a unei comunități.

Loading...